Fragment

Stiu,ma ridicasesi pe un piedestal. Ma vedeai blajina,nevinovata,cea mai frumoasa dintre toate lucrurile minunate care-ti incantau viata ori tu asta credeai . Eram cea care radia de la kilometrii departare intr-o mare de oameni numai pentru tine. Cea care-ti aducea misterul si delirul in viata-ti monotona. Apa din pahar intr-o zi arida. Acum sunt scrum ori o sa devin. Dar a trebuit sa-mi cunosti dualitatea. Ai fost spontaneitate si necunoscut. Dorinta-mi pentru A TRAI s-a nascut si s-a sfarsit cu tine.oricat de putine clipe as fii petrecut cu tine,imi erau suficiente pentru a putea rezista chiar si o saptamana fara a te vedea. Ramaneai un concept pentru mine,nu un om. Tu niciodata nu ai fost un om. Aveai ceva ce ma fascina si-mi lua rasuflarea. Nu am incercat niciodata sa stiu ce. Nu vroiam sa-mi tai singura aripile,vroiam sa ma regasesc si sa traiesc prin ideile

tale si-ai tai nori

Ma agat de-un fir din tine si alunec de-a lungul lui. cu mainile reci si cu fluturi pe sira spinarii tot incerc s-ajung sub tine. de-acolo stiu ca voi pleca fara sa ma uit inapoi dar cu o durere violenta de suflet. simt doar pentru prezent si vad doar pentru acum.deciziile le voi lua pentru atunci,total aiurea si perpendicular pe ultima noapte. farame din iubirea nebuna ce ti-o port,trebuie sa ramana. nu vreau sa o consum pe toata pentru a nu muri mai incolo de foame. tot ce am trait a fost nebunie curata dar minunata in raurile in care a curs,in stelele in care s-a ascuns si s-a indoit luand forma trupurilor noastre. nu ne vom plange caci sunt din ce in ce mai sigura ca ne vom da,cand vom fi pregatiti. dar mi-e teama ca nu stiu pretul ori n-as vrea ca si de data aceea sa-mi ratez imbarcarea la trupul tau. fara tine e cumva.nu ce-ar trebui sa fie.