duminică, 28 noiembrie 2010

Mile departare


In barci de fericire.
Acolo sa fim noi si vaslele
peste intreg oceanul sa trecem
cu respiratiile blande
cu talpile arse pre cer..
ne-am dezgolit apoi toate gandurile
caci toate comorile-
ploile,viscolul,soarele tomnatic si pietrele seci-
le-am aruncat in fata capitanului
care ametit de alcool ,
ne-a pierdut separat pe mare
..printre stanci am intarziat ,am ratacit,am plans
fiecare urma uscata pe nisip.
din fire de nisip am facut castele
ne-am intemnitat apoi sperantele,rugile si
minutele frumoase-ca suntem departe-
intr-un pustiu decorat de copaci exotici
si scoici,intr-o toamna sau vara sau..
-fara sa stim ce anotimp mai trece pe langa noi-
ne-am scufundat in apa sarata
tot trupul
sa ne spalam de rusinea ca
nu am fost in stare sa
ne auzim strigatele de la mile departare
rasturnate-n paharul din mana.
Saruta-mi talpa piciorului
ca am ratacit ani in mana stanga-tin maci-
incercand sa ajung la tine.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

-Ca..


-Ca ma autoexilez in lumea asta de cacat.si-mi pierd urmele pasilor pe scrum.
si rontai chipsuri mucegaite in camasa de noapte pe trotuar.in genunchi in fata umbrei tale..
care ma apasa pe piept si ma doare..si-n gingi imi pulseaza frenetic o durere de minte.ca-mi plesneste si nu beau vin cu scortisoara.
Lanturile alea cu care m-ai legat de sufletul tau le-ai aruncat?
-Ca eu incerc sa le pierd si nu pot.Nu pot ca nu le mai gasesc si-atunci cum dracu sa le-arunc cand nici nu vreau?
-Ca tot ce vreau e sa te intorci odata.sa-ti biciuiasca palmele si ochii gandul ca ma vrei inapoi.
-Ca eu sunt pentru tine si sa nu mai fugi
-ca prostul stai si rumegi amintiri rotunde si vii ca nu pot sa rostesti doua cuvinte
pe care nu inca nu sti ca le simti.
-Ca eu fac greseli.multe si iremediabile si ma seaca decorul si orele la pictura..
ore in care as putea sa fiu in bratele tale ..nenorocite ca nu sunt langa mine.
si eu tanjesc si mor in fiecare clipa care trece si nu o mai pot aduce inapoi
-ca sare sufletul meu in indiferentza si iubire.
-Ca sunt o obsedata indragostita de ciudatenia sentimentelor tale si frica ta
de ciudateniile non-sentimentelor mele.

miercuri, 17 noiembrie 2010

Incoerentza


Buburuze si mal.
Langa pod pe banca.
Pe genunchii ploii
asez fluturi.
Pe sub tricou porti soare..

7NationArmy legata de pat..
in boxe se aude zemzetul
respiratiei pierdute in ceafa.
Ti-am zis sa nu mai fumezi in camera.

Dezbraca-te. apleaca-te deasupra mea
Ma doare palma.prea tare.
acolo unde ma saruti
caci am urme pe piele
scrijelite cu sarma aia care-ti iese din bratara.

O sa ma inec in ganduri.
Jur ca nu o sa mai las trecutul sa-mi stoarca
lacrimi.
Jur ca nu mai plang
pe sub pielea ta.

Imi arunc bocancii la geam.
paltonul la usa.
sa-mi calci pe epiderma cand intrii
in fumul din camera mea.

Goala sa fumez in fata canii de cafea
invizibila pentru omul pe care
il las in urma.
Nu ma recunosc
si asta ma face o idioata
Fericita
Caci armele le-am descarcat toate
in
"Nu mai esti"

Si mi-e frica
sa nu te insel cu viitorul
caci tot ce ai mai bun...
de luni pana duminica
am...
si
stii cum e sa fumam aceeasi tigara?
Divin.

Jur ca nu mai zambesc
pe sub pielea ta!

miercuri, 3 noiembrie 2010

Dorinte murdare. 2.


Mi-ar fi placut sa vad oameni de zahar,de piper sau de cimbru.

Mi-ar fi placut sa vad oameni care cern din mainile lor fractiuni de iubire vindecata.sculptata intre rai si iad

..dar mai aproape de rai.oameni care cern marea pe cer cu o timida miscare a pleoapei ochiului stang.

Mi-ar fi placut sa intalnesc oameni ciungi care imbratiseaza alte condimente.cu blandete si fara mila,fara compatimire,fara dezgust.

mi-ar fi placut...

mi-ar fi placut sa ma smulg cu frenezie din mintile bolnave ale maniacilor obsedati de control,de dor,motoare si amintiri. sa ma sterg din mainile bolnave ce si-au pus palma incinsa pe irisul meu pentru eternitate.sa ma pictez in alte minti plapande si fara speranta ,intr-o toamna a apusului sa fac ceva.sa schimb cel putin o secunda in care am crezut prea mult,in care am sperat prea mult,in care am cazut prea mult.

mi-ar fi placut sa ma uit cu ochii inchisi,ascunsa dupa un gard de fier forjat,in bataia tampita si obscura a vantului,in gradina de cacat a sufletului tau. si sa RAD! sa rad cum nu am mai facut-o niciodata.pana as fi facut pe mine.si cu zambetul ala tamp tiparit pe fata-mi sa adorm doua vieti. a mea si a ta. si arareori sa ma trezesc din visul ala ciudat in care tu iti tii mainile in jurul gatului meu,strans-mereu strans,sa scuip din minte orice amintire care ma mai leaga de trecutul ala ridicat pe un musuroi de nevroza ca pe un piedestal,caci in minte a mai ramas totul.

mi-ar fi placut sa tip in urechea-ti dreapta,surda,a sufletului tau ,cu cianura adunata din alte maini,din alte vorbe,din alte priviri sinucigase ale sufletului altor necunoscuti.

mi-ar fi placut sa stiu ce e ala suflet inainte sa te impiedici de viata mea si sa cazi.

Mi-ar fi placut sa nu fi stiut sa ridic si sa fiu euforica.

Mi-ar fi placut sa scriu ~fericita~in loc de ~euforica~ ...dar e prea mare satisfactia pe care ti-as da-o

si azi,nu stiu decat ca mi-e rau sa mai fiu eu.

Dorinte murdare


Doar o gara. Si un tren ce vine de nu stiu unde,si care se opreste nicaieri...

O tigara pe peron in ger.in ceata.intre degete vineti.

Aglomeratie si piatra cubica.urata.inghetata si ea.Fluierul si pleaca....

...mai departe....unde asteapta altcineva,pe oricine.Oricine pentru mine caci mi-e indiferent,dar totul pentru el sau pentru ea...

si-s trupuri care se topesc intr-o imbratisare ,in mijlocul multimii grabite,plina de stres,suprasaturata de cotidian. Peretii inalti si reci privesc. Un zambet se inalta spre cer,afara. O multumire ce precede ruga.

Un sarut ,grabit...pierdut in pasii ce si-au impregnat mirosul in asfaltul tocit,ud pe alocuri..pasii nostrii calca urma altor pasi straini.si nu ne induioseaza tristetea lor,noi alergam acum sa prindem absolutul din noi.ermetic sa-l inchidem in clipa trecuta si urmatoare.

Fericirea exista si intr-o gara,a nimanui si a tuturor. Fericire respiram simultan.o soarbem lacom din fumul tigarii tocmai aprinse si scuipam pe departarea care acum nu exista dar care o sa revina intr-un sfert de ceas.

Secundele ne lasa sa ne traim mai mult de o jumatate de existentza in 2. Pur. Inimaginabil de profund si de curat.



- Daca scrii despre fericirea nascuta de absenta,trebuie sa fie ceva mai mult. Si cum e ceva mai mult,vreau sa fie REALITATE. Curand. Picura secunde-

.