marți, 29 mai 2012

Fragment

Stiu,ma ridicasesi pe un piedestal. Ma vedeai blajina,nevinovata,cea mai frumoasa dintre toate lucrurile minunate care-ti incantau viata ori tu asta credeai . Eram cea care radia de la kilometrii departare intr-o mare de oameni numai pentru tine. Cea care-ti aducea misterul si delirul in viata-ti monotona. Apa din pahar intr-o zi arida. Acum sunt scrum ori o sa devin. Dar a trebuit sa-mi cunosti dualitatea. Ai fost spontaneitate si necunoscut. Dorinta-mi pentru A TRAI s-a nascut si s-a sfarsit cu tine.oricat de putine clipe as fii petrecut cu tine,imi erau suficiente pentru a putea rezista chiar si o saptamana fara a te vedea. Ramaneai un concept pentru mine,nu un om. Tu niciodata nu ai fost un om. Aveai ceva ce ma fascina si-mi lua rasuflarea. Nu am incercat niciodata sa stiu ce. Nu vroiam sa-mi tai singura aripile,vroiam sa ma regasesc si sa traiesc prin ideile
tale si-ai tai nori

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu