Fluiditate

Traiesc intr-o incertitudine certa si continua. Ma tem de mine si pentru mine si ma adancesc ori ma furisez printre minusuri. Redescopar obiceiuri si sunete vechi. Se apropie toamna si incep sa misun,sa ies afara din mine ca sa ma impiedic de posibilitati ori pentru a ma lovi cu capul de frunze ruginite. Visele tot mari mi-au ramas,doar parul trebuie sa mai creasca. Si radacinile-mi trebuiesc ancorate bine in maine si-n poimaine sa jongleze cu ramurile de ieri,. Linia de start o trag mai aproape. Astept doar semnalul. Si asta-i cea mai mare tampenie pe care o pot face.