sâmbătă, 4 aprilie 2009

In noi ...suntem singuri!


Toti oamenii,dar absolut toti,sunt in esentza,prelungirea aceleiasi vieti! Aceleasi gesturi imprudente,aceleasi preocupari,aceleasi greseli,aceleasi boabe de fericire! ..doar ca intensitatea sentimentelor difera! Unii confunda bucuria cu fericirea,dar nu asta eticheteaza esentza...cel putin sunt "fericiti" ..si poate ca acesti oameni sunt cei care se multumesc cu putin! Dar ceilalti ? ce se intampla cu cei care vor totul?..spera la un tot? ...Acestia sunt meniti sa`si porneasca "rotita" aceea numita suflet,si sa caute..Sa caute situatii care`i determina sa traiasca la intensitate maxima tot ceea ce dezechilibreaza rutina zilnica..si intr`un anumit punct,exasperati de jocul acesta numit "viatza" se predau suferintei! pana la urma,si suferintza e un sentiment inventat deja de prea multa vreme! si atunci...cum sa simti o fericire daca nu poti inventa,in multitudinea sentimentelor existente de veacuri,un nou sentiment... ? Dar oare..atunci cand intalnesti o persoana care efectiv te fascineaza ..te face sa`ti blochezi privirea intr`un punct aiurea..o persoana pe care simti ca ai intalnit`o de ani buni ,desi asta e prima secunda cand o vezi cu adevarat...o persoana care te face sa`i soptesti.. "ai acel ceva"..oare nu persoana respectiva te ajuta sa nasti un sentiment? "ceva`ul" acela este de fapt, sentimentul a carui nume nu s`a inventat inca! Numeste`l tu asa cum vrei! nu incerca sa descrii senzatia care te incearca ci traieste`o doar... S`ar putea sa fie modul in care tu simti fericirea! Schimba`i numele si muleaza`l pe propriul tau suflet! Imbraca`te in cele mai pure si nevinovate simtiri..oricum la un moment dat in noi...suntem singuri!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu