Cand ai facut sa se-ndoaie
toate miscarile si toate clipele
ce s-au scurs fara
pasii tai tropaind
pe podeaua mintii mele...
...am stiut sa dansez ametitor
in ochiul tau,
in rochita mea neagra cu dantele
pe care acum nu o imbrac
caci nu o am
dar am simtit-o cum
imi dezvelea trupul
in zambetul timid ce
s-a indoit in coltul buzelor tale,
pentru a-mi regla ritmul
inimii deznadejduite.
...am stiut sa pun la pastrare
in sertarul meu preferat
de 1/1m,cu flori marunte si viu colorate,
samburii ce se decojeau in lovirea
constanta,de peretele
primelor secunde traite ca un an intreg
in cel dintai sarut al buzelor noastre
pentru a ma rasfata cu ele,
atunci cand tacerea ce
adeseori ma distruge,
imi infige adanc radacinile
in pamantul miscator al uitarii,
candva al aducerii aminte.
Cand ai facut sa se-ndoaie
toate miscarile si toate clipele
ce s-au scurs fara pasii tai
tropaind pe podeaua mintii mele...
...am stiut ca zgomotul din interiorul tau..
m-a indragostit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu