vineri, 19 martie 2010

.

Trebuie sa rasara soarele.
Si in mine apune totul.

Nu mai pot aprinde stele..nu`mi mai pot lumina sufletul.
Acolo,in interior,este doar un cimitir..si in cimitirul asta doar crucile de marmura au o culoare albicioasa... Totul e trist,totul e rece,totul e gri ...
Mi`am murit cand a murit ceea ce nu vroiam sa moara toata viata..
Mi`am murit cand stiam ca o sa moara..

Aproape a rasarit soarele.
De ce nu se mai termina apusul meu?
Il invinuiesc pe Dumnezeu pentru durerea mea.
...Si o sa`L invinuiesc pe Dumnezeu pentru rana din sufletul meu toata viatza.

2 comentarii:

  1. "Mi`am murit cand a murit ceea ce nu vroiam sa moara toata viata..
    Mi`am murit cand stiam ca o sa moara.."

    pur si simplu... minunat... :)
    de mult nu m'a mai atins cineva in acel "gol" din mine.

    RăspundețiȘtergere
  2. @ 2puncteics E frumos sa vad ca se mai regasesc si altii in cuvintele mele de noapte..nu ma mai simt singura :)

    RăspundețiȘtergere